Trilocur 10mg/ml, suspensie orala caini, 90ml

Trilocur 10 mg/ml suspensie orală pentru câini Compoziție: Fiecare ml conține: Substanța activă: trilostan 10 mg Excipienți: Benzoat de sodiu 1,5 mg Suspensie de culoare albă sau aproape albă. Specii țintă: Câini Indicații de utilizare Pentru tratamentul hiperadrenocorticismului dependent de hipofiz ... Mai mult

Trilocur 10 mg/ml suspensie orală pentru câini Compoziție: Fiecare ml conține: Substanța activă: trilostan 10 mg Excipienți: Benzoat de sodiu 1,5 mg Suspensie de culoare albă sau aproape albă. Specii țintă: Câini Indicații de utilizare Pentru tratamentul hiperadrenocorticismului dependent de hipofiză și al hiperadrenocorticismului dependent de suprarenale (boala și sindromul Cushing) la câini. Contraindicații Nu se utilizează la animale care suferă de boală hepatică primară și/sau insuficiență renală. Nu se utilizează în cazurile de hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți. Atenționări speciale Este esențial ca hiperadrenocorticismul să fie diagnosticat precis. În cazul în care nu este vizibil un răspuns la tratament, diagnosticul trebuie reevaluat. Pot fi necesare creșteri ale dozelor. Medicii veterinari trebuie să fie conștienți de faptul că câinii cu hiperadrenocorticism sunt expuși unui risc crescut de pancreatită. Este posibil ca acest risc să nu se diminueze în urma tratamentului cu trilostan. Precauții speciale pentru utilizarea în siguranță la speciile țintă: Deoarece majoritatea cazurilor de hiperadrenocorticism sunt diagnosticate la câini cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani, sunt prezente frecvent și alte procese patologice. Este deosebit de important să se identifice cazurile care prezintă boală hepatică primară și insuficiență renală, deoarece produsul este contraindicat în aceste cazuri. Ulterior trebuie efectuată o monitorizare atentă în timpul tratamentului. Trebuie acordată o atenție deosebită enzimelor hepatice, electroliților, ureei și creatininei. Prezența simultană a diabetului și a hiperadrenocorticismului impune monitorizare specifică. Dacă un câine a fost tratat anterior cu mitotan, funcția sa suprarenală este probabil diminuată. Experiența de teren sugerează că trebuie să treacă un interval de cel puțin o lună între încetarea administrării mitotanului și introducerea trilostanului. Se recomandă monitorizarea atentă a funcției suprarenale, deoarece câinii pot fi mai sensibili la efectele trilostanului. Produsul medicinal veterinar trebuie utilizat cu extremă precauție la câinii cu anemii preexistente, deoarece pot apărea scăderi suplimentare ale valorilor hematocritului și hemoglobinei. Trebuie efectuată o monitorizare periodică. Produsul medicinal veterinar conține excipientul xilitol, care poate cauza efecte adverse dacă este administrat în doze mari. Administrarea de Trilocur 10 mg/ml suspensie orală pentru câini în doze de peste 2 mg trilostan/kg greutate are potențialul de a duce la toxicitate cauzată de xilitol. Pentru a reduce acest risc la câinii care necesită doze mai mari de 2 mg trilostan/kg, utilizați Trilocur 50 mg/ml suspensie orală pentru câini. Gestație și lactație: Nu se utilizează la cățele gestante sau în lactație. Fertilitate: Nu se utilizează la animale de reproducție. Supradozare: Supradozajul poate duce la semne de hipoadrenocorticism (letargie, anorexie, vărsături, diaree, semne cardiovasculare, colaps). Nu s-a înregistrat mortalitate în urma administrării cronice a concentrației de 36 mg/kg la câini sănătoși, însă poate apărea mortalitate dacă se administrează doze mai mari la câini cu hiperadrenocorticism. Nu există un antidot specific pentru trilostan. Tratamentul trebuie întrerupt și poate fi indicată terapie de susținere, inclusiv cu corticosteroizi, de corectare a dezechilibrelor electrolitice și terapie cu lichide, în funcție de semnele clinice. În cazurile de supradozaj acut poate fi benefică inducerea vomei, urmată de administrarea de cărbune activ. Eventuala insuficiență adrenocorticală iatrogenă se inversează de obicei rapid după încetarea tratamentului. Totuși, la un procent mic de câini efectele pot fi prelungite. După o săptămână de întrerupere a tratamentului cu trilostan, tratamentul trebuie reluat cu o doză mai mică. Doze pentru fiecare specie, căi de administrare și metode de administrare Se administrează oral, o dată pe zi, direct în gura câinelui, la momentul hrănirii. Doza inițială pentru tratament este de aproximativ 2 mg/kg. Ajustați doza în funcție de răspunsul individual, determinat prin monitorizare (vezi mai jos). Dacă este necesară o mărire a dozei, măriți încet doza zilnică. Totuși, Trilocur 10 mg/ml suspensie orală pentru câini nu trebuie administrat în doze mai mari de 2 mg trilostan/kg greutate. La câinii care necesită doze mai mari de 2 mg trilostan/kg, utilizați Trilocur 50 mg/ml suspensie orală pentru câini. Vezi pct. „Precauții speciale pentru utilizarea în siguranță la speciile țintă”. Administrați cea mai mică doză necesară pentru a ține sub control semnele clinice. În cele din urmă, dacă simptomele nu sunt ținute sub control în mod adecvat în toată perioada de 24 de ore dintre doze, luați în considerare creșterea dozei zilnice totale cu până la 50 % și împărțirea acesteia în mod egal între o doză de dimineață și una de seară. Un număr mic de animale pot necesita doze semnificativ mai mari de 10 mg pe kg greutate pe zi. În aceste situații trebuie realizată o monitorizare suplimentară corespunzătoare. Doza se poate calcula după cum urmează: Volumul (ml)= doza zilnica (mg/kg) x greutate (kg) / 10 (mg/ml) Monitorizare: Trebuie prelevate probe pentru biochimie (inclusiv electroliți) și pentru un test de stimulare cu ACTH înainte de tratament și apoi la 10 zile, 4 săptămâni, 12 săptămâni și ulterior o dată la 3 luni, după diagnosticul inițial și după fiecare ajustare a dozei. Este imperativ ca testele de stimulare cu ACTH să fie efectuate la 4-6 ore după administrarea dozei, astfel încât rezultatele să poată fi interpretate corect. Este de preferat să administrați doza dimineața, deoarece astfel medicul veterinar va putea să efectueze testele de monitorizare la 4-6 ore după administrarea dozei. De asemenea, trebuie efectuată o evaluare regulată a progresului clinic al bolii la fiecare dintre intervalele de mai sus. În cazul în care rezultatul unui test de stimulare cu ACTH efectuat pe perioada monitorizării indică lipsa stimulării, tratamentul trebuie oprit timp de 7 zile și apoi reînceput cu o doză mai mică. Repetați testul de stimulare cu ACTH după încă 14 zile. Dacă rezultatul indică din nou lipsa stimulării, întrerupeți tratamentul până la reapariția semnelor clinice de hiperadrenocorticism. Repetați testul de stimulare cu ACTH la o lună după reluarea tratamentului. A se agita bine înainte de utilizare. Mai puțin